Vineri, 26 aprilie 2024, ora 19, Abonament 23

Colegiul Academic

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania"

Lawrence Foster dirijor

Diana Țugui soprană

Nadine Weissmann mezzosoprană

Marius Vlad Budoiu tenor

Cristian Hodrea bas-bariton

Cornel Groza dirijorul corului

Vincenzo Bellini

Uvertura operei Norma

Ludwig van Beethoven

Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125

Despre lucrări

Normaeste o tragedie lirică sau operă în două acte de Vincenzo Bellini pe un libret de Felice Romani după piesa Norma, ou L'infanticide de de Alexandre Soumet. Premiera a avut loc la Scala din Milano la data de 26 decembrie 1831. Opera este considerată un exemplu de referință al genului bel canto, iar rugăciunea sopranei - Casta diva din actul 1 a devenit o piesă celebră. Printre interpretele cunoscute ale Normei din prima jumătate a secolului al XX-lea se numără Rosa Ponselle, care a interpretat rolul la New York și Londra. Exponente notabile ale rolului titular în perioada postbelică au fost Maria Callas, Leyla Gencer, Joan Sutherland și Montserrat Caballé.

Simfonia nr. 9 - Odă bucurieieste una din cele mai renumite compoziții ale lui Ludwig van Beethoven, atât pentru grandoarea sa, cât și pentru extraordinarul final coral pe versurile poetului Friedrich Schiller. Această simfonie este actualul imn oficial al Uniunii Europene și a avut premiera în anul 1827. Așa cum spunea și Sergiu Celibidache "Beethoven, fiind deja surd atunci când a scris simfonia, a avut nevoie de o putere mare de spiritualizare pentru a fi sigur de frumusețea simfoniei lui".

Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125 este ultima simfonie completă aparținând lui Ludwig van Beethoven. Finalizată în 1824, simfonia este una dintre cele mai cunoscute lucrări din repertoriul clasic occidental. Critica de specialitate, la rândul său, o consideră ca fiind una dintre cele mai mari opere ale lui Beethoven. Creația compozitorului german a fost primul exemplu de compoziție majoră folosind vocile într-o simfonie, fiind astfel o simfonie corală. Versurile lui sunt cântate în timpul mișcării finale de patru soliști vocali și un cor.

Despre dirijor

Lawrence Foster

Lawrence Foster este unul dintre cei mai apreciați dirijori din lume în ultimele decenii, fiind recunoscut ca un deosebit interpret al partiturilor lui George Enescu. Lawrence Foster este, începând cu stagiunea 2022/2023, Dirijor Emerit al Filarmonicii de Stat "Transilvania".

Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Lawrence Foster a beneficiat de îndrumarea unor dirijori de renume internațional, ca Bruno Walter și Karl Böhm, și și-a făcut debutul profesional la vârsta de 18 ani, la pupitrul unei orchestre de tineret numită Debut Orchestra, devenind ulterior Directorul Muzical al acesteia. Tot în aceeași perioadă, a devenit directorul Baletului din San Francisco, poziție pe care a ocupat-o până în 1965. Între 1965 şi 1968, a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal la Royal Philharmonic Orchestra.

A dirijat cele mai importante opere ale lumii (ca cele din Los Angeles, Berlin şi Hamburg) şi numeroase orchestre de tineret. În urma celor zece ani petrecuți ca Director Artistic şi Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Lawrence Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului. Cu această orchestră, s-a regăsit pe scene din toată lumea, incluzând Festivalul "George Enescu" din București şi Festivalul de Vară din Bad Kissingen și colaborând cu artiști de prim rang, ca Lang Lang și Evgheni Kissin.

Din anul 2013, este Director Muzical al Operei şi al Orchestrei Simfonice din Marsilia.

Promotor neobosit al creației lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Directorul Artistic al Festivalului omonim de la București între 1998 şi 2001. Ultima înregistrare cu lucrări ale compozitorului român - cu propria sa orchestrație a Octetului de coarde -, în compania Orchestrei Filarmonicii din Monte Carlo, sub egida EMI, a fost lansată în anul 2009. În ianuarie 2003, a fost decorat de Președintele României cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer pentru promovarea muzicii românești.

Despre soliști

Diana Țugui - soprană

Soprana Diana Țugui a absolvit Universitatea de Muzică "George Enescu" din București și este doctor al Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Este o artistă plurivalentă care, pe lângă rolurile din operă, care au consacrat-o, abordează cu mult succes și genul vocal simfonic, opereta, liedul și chiar musicalul. A colaborat cu toate filarmonicile și teatrele de operă din țară, iar în ultimii ani a avut numeroase apariții pe scene importante ale Europei. Este laureată a numeroase concursuri internaționale precum "Jaume Aragall", "Wilhem Stenhammar", "Vox Artis", "Elena Teodorini". În anul 2015 a fost încununată ca "Cea mai bună soprană" la Gala Operelor Naționale, iar în 2018 a primit premiul "Lya Hubic" pentru cea mai bună soprană.

Repertoriul Dianei Țugui, în ceea ce privește spectacolele de operă, cuprinde peste douăzeci de roluri ale unor eroine îndrăgite, printre care se numără Violeta în "Traviata", Lucia în "Lucia di Lammermoor", Mimi și Musetta în "Boema", Elvira în "Puritanii" și Adina în "Elixirul dragostei".

În prezent, Diana Țugui este solistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și, în paralel cu activitatea de pe principala scenă lirică a Transilvaniei, soprana continuă aceeași frumoasă carieră și pe scenele europene. De asemenea, dorința de a transmite mai departe experiența în arta cântului o determină să urmeze și o carieră universitară în cadrul Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.

Nadine Weissmann - mezzosoprană

O notă de farmec dublată de instincte teatrale neînfricate șiun timbru răpitor au plasat-o pe Nadine Weissmann înfruntea noii generații de cântăreți wagnerieni. Colaborările cuunii dintre cei mai buni dirijori, regizori și orchestre din lume,în festivaluri, teatre și săli de concerte, i-au permis deja săcucerească un public larg prin comunicarea emoționalăsensibilă și autenticitatea pasională.

Stabilită la Berlin, Nadine Weissmann a câștigat pentru prima dată atențiainternațională a publicului și a presei în 2013, în rolul Erdadin producția Festivalului Bayreuth a lui Frank Castorf, operaInelul Nibelungilor, sub bagheta lui Kirill Petrenko.

Invitată în întreaga lume ca interpretă a muzicii lui Wagner, este cunoscută și pentru talentul său comic, așa cum a demonstrat recent, când a jucat de cinci ori rolul Quickly în Falstaff la Bastilia, în Paris, alături de Sir Bryn Terfel. A debutat la Festivalul de la Salzburg în senzaționala Orphée aux enfers de Barrie Kosky în vara anului 2019 și, la scurt timp după aceea, la Royal Opera House Covent Garden în Flautul fermecat a lui David McVicar. Invitată cu regularitate la Opera Comică din Berlin, a avut privilegiul de a-și demonstra abilitățile interpretative și muzicale, în roluri atât de diverse precum Ježibaba(Rusalka), Gora(Medeea) de Reimann, Geneviève (Pelléas et Mélisande) și în rolul celei de-a treia doamne (Flautul fermecat) în aclamata producție Kosky, cu care a întreprins un turneu în Australia, Noua Zeelandă, Spania, Franța, Japonia și Festivalul de la Edinburgh.

Cântăreață entuziastă de lieduri, a avut privilegiul de a cânta alături de pianista Karola Theill la Villa Wahnfried din Bayreuth. Recent, a lansat înregistrarea Simfoniei a II-a de Mahler sub bagheta lui Ádám Fischer și un nou DVD cu casa de discuri Orphée de Salzburg. A sărbătorit debutul în rolurile Ulrica (Bal mascat) și Dalila (Samson și Dalila) pe care le-a adăugat în repertoriul său. Toamna trecută a revenit la KOB ca Leokadja Begbick (Rise and Fall of the City of Mahagonny) și Cupidon (Orphée aux enfers), fiind foarte bine primită de public și de specialiști.

Nadine Weissmann a studiat la Academia Regală de Muzică din Londra și la Universitatea Indiana din Bloomington (cu Virginia Zeani), unde a absolvit licența și masteratul în muzică (voce), dar și licența la Academia Regală de Muzică (LRAM), precum și diploma de interpret (I.U.). A fost solistă permanentă a Teatrului Osnabrück și la Teatrul Național German din Weimar, unde a fost aclamată în special pentru rolul Carmen

Repertoriul ei vast include Baba Turcul (The Rake's Progress), Herodias (Salomé), Laura (La Gioconda), Floßhilde, Schwertleite, Zweite Norn și Waltraute în Inelul Nibelungilor, Bătrâna Doamnă (Candide), Duenna (Die Verlobung im Kloster), Florence Pike (Albert Herring), Contesa Helfenstein (Mathis der Maler), Bătrâna baroană (Vanessa), Federica (Luisa Miller), Annina (Der Rosenkavalier), Maddalena (Rigoletto), Brigitta (Die tote Stadt), Filipjevna (Eugene Onegin), Mary (Der fliegende Holländer), Marcellina (Le nozze di Figaro) și Amando(Le Grand Macabre).

În repertoriul de concert se află Simfonia a IX-a și Missa solemnis de Beethoven, Simfoniile a II-a și a VIII-a și Das Lied von der Erde de Mahler, Rapsodia Altode Brahms, Simfonia Jeremiahde Bernstein, Elijahde Mendelssohn, Patimile Sfântului Ioan și Oratoriul de Crăciunde Bach, Requiemullui Verdi, Wesendonck Lieder de Wagner, Les Nuits d' été de Berlioz, Stabat Materde Dvořák, Cântece populare de Berio și Lied der Waldtaube de Schoenberg.

A fost solistă în premiera mondială a ciclului de cântece orchestrale Gesänge zur Erde de George Alexander Albrecht cu Capela de Stat din Weimar.

Marius Vlad Budoiu - tenor

Marius Vlad Budoiu, este artistul liric român cu cel mai vast repertoriu cuprinzând roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic și cameral. Marius Vlad Budoiu a absolvit Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj și a studiat cântul cu tatăl domniei sale, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon și cu basul Gheorghe Roşu.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani ca solist în Simfonia a IX-a de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureș, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (Boema de G. Puccini) și Alfredo (Traviatade G. Verdi). Cu rolul Tamino (Flautul fermecat de W. A Mozart) și-a făcut debutul pe scena Operei Naționale din București, în 1996.

Fiind un bun muzician și stăpânind foarte bine germana, franceza, engleza și italiana, este solicitat pe toate scenele lirice și filarmonice din țară, dar și din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală și profesionalism. A cântat pe scene din Anglia, Australia, Austria, Albania, Belgia, Bulgaria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Kazahstan, Olanda, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, Slovacia, și Turcia.

Tenorul Marius Vlad Budoiu abordează o paletă repertorială largă, de la lucrări ale lui Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) și creaţii mozartiene - rolurile Tamino (Flautul fermecat), Don Ottavio (Don Giovanni) şi Idomeneo (Idomeneo) - la lucrări ale secolului XX, aparținând unor compozitori precum Benjamin Britten și Arthur Honegger și producții ale unor autori contemporani.

În ultimii ani, Marius Vlad Budoiu a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) și Tristan (Tristan și Isolda).

În anul 2013 tenorul Marius Vlad Budoiu a cântat sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano și la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Între colaboratorii de renume ai tenorului se numără Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Rafael Frühbeck de Burgos, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Lawrence Foster, Peter Ruzicka, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu operele din București, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Melbourne, Palermo, Toulon și multe altele.

În anul 2016, Marius Vlad Budoiu a fost protagonistul unei producții cu titlul Tannhäuser, la Melbourne, care i-a adus încă o confirmare a valorii sale la nivel internațional și un premiu al presei de specialitate, pentru Cel mai bun solist de operă într-un rol masculin principal. În 2017 a participat la o producție cu Lohengrin la aceeași companie australiană, ceea ce i-a adus din nou premiul pentru Cel mai bun solist într-un rol principal masculin.

În anul 2019, Marius Vlad Budoiu a înregistrat la de casa de discuri Pentatone opera La Fanciulla del West, sub bagheta dirijorului Lawrence Foster, o imprimare care a fost apreciată foarte bine la nivel internațional.

Deținând titlul de Doctor în Muzică, Marius Vlad Budoiu desfășoară din 1995 o bogată activitate pedagogică la academia clujeană de muzică. Din rândul artiștilor, formați sub îndrumarea sa, fac parte nume de rezonanță în arta lirică, artiști cu remarcabile cariere naționale și internaționale. Este invitat mereu pentru a susține cursuri de măiestrie la diferite instituții de artă și învățământ muzical. Astfel a predat la Iași, București, Düsseldorf, Melbourne, Roma, la Conservatorul Santa Cecilia și Institutul Pontifical de Muzică sacră, la Academia de Muzică din Berlin, Academia de Muzică din Graz și la Conservatorul Regal din Haga. Din anul 2018 Marius Budoiu deține gradul de profesor universitar la Academia de Muzică "Gh. Dima" din Cluj.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a fost distins cu multe premii naționale și internaționale, între altele cu Premiul Revistei VIP pentru Cel mai bun solist de operă al anului 2010 și Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România. El a studiat managementul la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. Între anii 2013 și 2015 a deținut funcția de Manager General al Operei Naționale Române din Cluj. De asemenea, Marius Budoiu a studiat regia de teatru muzical la Academia clujeană de muzică cu Victor Ioan Frunză, Mihai Măniuțiu și Hero Lupescu. Primele sale producții au fost montate pe scena Operei din Cluj. Astfel, în 2009 a avut loc premiera operei Cu Flautul la Urgențe(după Flautul Fermecatde W. A. Mozart), în 2010 Don Pasquale de G. Donizetti și în 2011 Boemade G Puccini. În aceste spectacole, studenții Academiei de Muzică au avut ocazia de a performa pe scena Operei din Cluj, mulți dintre ei numărându-se astăzi printre artiștii lirici români cei mai cunoscuți pe mapamond: George Petean, Adela Zaharia, Ștefan Pop, Bogdan Baciu, Bogdan Taloș, Ovidiu Purcel, Cristian Hodrea, Cristian Mogoșan ș.a.

Cristian Hodrea - bas-bariton

Bas-baritonul Cristian Hodea a absolvit, la Cluj, Liceul de Muzică "Sigismund Toduță", urmând ulterior cursurile Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima", secția oboi și apoi secția canto (clasa conf. univ. dr. Marius Vlad Budoiu). În prezent este solist al Operei Naționale Române din Cluj și conferențiar universitar la academia clujeană de muzică.

În anul 2006 a participat la cursurile de măiestrie susținute de Mariana Nicolescu la Brăila, iar în 2007 a fost distins cu Premiul Special "Sigismund Toduță" la concursul de interpretare cu același nume de la Cluj.

Bas-baritonul clujean a colaborat cu instituții precum Filarmonicile din Cluj, București, Iași, Craiova, Arad, Sibiu, Oradea, cu Orchestra Radio din București și cu cele două opere din Cluj-Napoca.

În repertoriul său se regăsesc, în egală măsură, roluri din opere (Boema, Turandot, Bărbierul din Sevilla, Elixirul dragostei, Rigoletto, Tannhäuser, Liliacul, Carmen, ș.a.), precum și lucrări vocal-simfonice: Bach - Oratoriul de Crăciun, Mozart - Recviem, Beethoven - Missa solemnis, Bártok - Cantata profana, Liszt / Păutza - Via Crucis, Paul Constantinescu - Oratoriul de Paști, ș.a.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Gabriel Bebeșelea, Jan Stulen, Nicolae Moldoveanu, Sabin Păutza, Adrian Morar, Sandu Cristian, Sascha Goetzel, ș.a.

În anul 2003, Cristian Hodrea a participat la Festivalul Enescu cu opera Oreste-Oedipede Cornel Țăranu, care a fost prezentată apoi, în 2007, și la Opera Română din Cluj.

Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.