Inaugurată în 1888, Concertgebouw a fost construită într-o perioadă în care acustica era privită drept rezultatul unei misterioase combinaţii a unor factori nedefiniţi. Modelul pe care arhitectul Dolf van Gendt l-a avut în vedere atunci când a elaborat planul clădirii a fost noua sală germană Gewandhaus, din Leipzig, ridicată doar câţiva ani mai devreme, o sală care va fi distrusă de bombardamente în timpul celui de-al doilea război mondial. Concertgebouw din Amsterdam păstrează, în toate restaurările, şi cele mai mici detalii ale designului original, pentru a nu afecta acustica sălii principale de concerte, a cărei unicitate …sau al cărei 'mister' - cum se considera atunci, la sfârşitul secolului al 19-lea -, nu au reuşit să le descifreze nici cele mai avansate echipamente tehnice ale zilelor noastre.

Ca stil arhitectural, Concertgebouw din Amsterdam impresionează prin faţada neo-renascentistă, o linie pe care o împărtăşeşte în capitala Olandei cu Rijksmuseum - Muzeul Naţional, proiectat în aceeaşi perioadă. 100 de ani mai târziu, în 1988, conform planului de restaurare al arhitectului Pi de Bruijn, clădirii Concertgebouw i se adaugă o intrare principală modernă, pe aripa stângă, un foaier de sticlă care găzduieşte şi Concertgebouw Café. În interiorul clădirii care între timp a primit titulatura 'regală' (Koninklijk Concertgebouw), pe lângă Sala Mare (Grote Zaal) cu o capacitate de 1974 de spectatori, mai sunt ale două spaţii de concert: sala de recital (Kleine Zaal) cu 437 de locuri, şi Sala de cor (Koorzaal choir hall), cu o capacitate maximă de 150 de locuri. Acestora li se adaugă şi Sala oglinzilor(Spiegelzaal), situată sub Sala de Recital, în care sunt ţinute recepţii importante, totodată fiind şi locul în care melomanii îşi pot rezerva o elegantă cină, odată cu achiziţionarea biletelor la concert din stagiunea permanentă.

Sala Mare este cea a cărei excepţională acustica a făcut posibilă cizelarea sunetului uneia dintre primele orchestre ale lumii, aşa cum este considerată, de mai bine de 100 de ani, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam. Este orchestra care-şi desfăşoară stagiunea permanentă aici încă din primul an de existenţă a clădirii, 1888, ansamblu devenit în scurtă vreme un etalon în interpretarea muzicii lui Mahler şi Strauss, sub bagheta lui Willem Mengelberg, şi Bruckner apoi, în perioada dirijorilor Eduard van Beinum, Bernard Haitink şi Eugen Jochum (1945-1988). În istoria recentă, o altă triadă de maeştrii baghetei şi-a pus amprenta asupra rafinamentul prin care impresionează sonoritatea acestui ansamblu: Riccardo Chailly, Mariss Jansons şi noul dirijor principal al orchestrei, Daniele Gatti.

Între proiecte de anvergură de astăzi, în 2020 Concertgebouw din Amsterdam va găzdui Festivalul Mahler, născut din ideea de a reînvia o tradiţie şi de a reduce un omagiu marelui compozitor şi dirijor austriac la 100 de ani de la Primul Festival Mahler, iniţiat în perioada lui Willem Mengelberg, legendatul dirijor principal al Orchestrei Regale Concertgebouw. Mengelberg a fost un mare admirator şi bun prieten cu Mahler, pe care l-a invitat să dirijeze, personal, la pupitrul orchestrei olandeze, propriile simfonii. În timpul acestor repetiţii din Amsterdam, Gustav Mahler şi-a revizuit, se pare, partiturile câtorva dintre acestea, conform acusticii Grote Zaal din Concertgebouw.

5 'Concerte de 5 stele' din stagiunea 2016-2017 de la Sala Mare Concertgebouw din Amsterdam, la Radio România Muzical, în săptămâna 23-27 octombrie, în fiecare după amiază de la ora 15 şi 30 de minute.