Teresa Berganza, Giulietta Simionatto, Christa Ludwig, Frederica von Stade, Agnes Baltsa şi vedetele teatrului liric actual: Cecilia Bartoli, Ruxandra Donose, Joyce Didonato şi Elina Garanca sunt doar câteva dintre cele mai apreciate interprete ale Cenuşăresei. În 1817 când a dirijat premiera operei, Gioachino Rossini a preferat-o ca interpretă pe Geltrude Righetti, cântăreaţa căreia compozitorul i-a dedicat mai toate rolurile de mezzosoprană. Şi spectaculoasa arie din finalul operei i-a fost dedicată Geltrudei Righetti, convingătoare interpretă a Cenuşăresei. Povestea ei porneşte de la o veche legendă egipteană: a condurului tinerei fete Rodophis care, odată ajuns în mâinile faraonului, trezeşte în acesta dorinţa de a o cunoaşte pe aceea care îl pierduse. Povestea condurului care a unit destinele celor doi îndrăgostiţi - povestea Cenuşăresei - devenită celebră datorită lui Charles Perrault şi fraţilor Grimm - i-a inspirat lui Rossini una dintre cele mai îndrăgite opere ale sale.Dintre cele 53 de versiuni discografice consemnate de cronicari am ales-o pe aceea realizată în anul 1992 când Riccardo Chailly s-a aflat la pupitrul Corului şi Orchestrei Teatrului Municipal din Bologna. A reunit sub bagheta sa pe unii dintre cei mai buni rossinieni: William Matteuzzi, Alessandro Corbelli, Enzo Dara Michele Pertusi. Îi veţi asculta alături de Cecilia Bartoli cea care va da viaţă eroinei rossiniene la «Opera în interpretări de referinţă» - ediţia din 10 august 2014.