Din păcate, manualele noastre de istorie, cel puţin înainte de '89, nu ne-au lăsat deloc dubii în privinţa influenţei pe care turcii au avut-o, "vreme de secole", asupra noastră, a românilor. Nu se practicau defel nuanţele, am luptat mult, ne-a fost greu, dar am rezistat, am fost ultima redută a civilizaţiei europene/creştine în faţa asaltului marelui imperiu de la răsărit, în expansiune, care ţinea morţiş să ne anihileze identitatea… Ca brăilean, îmi pare că interferenţa cu tot ceea ce înseamnă civilizaţie turcă merită cunoscută şi recunoscută, pentru că, şi poate fi doar impresia mea, de la arhitectură la bucătărie, Turcia şi-a pus serios amprenta asupra noastră, în multe privinţe benefic, influenţă evidentă în cazul Dobrogei dar, în general, asupra estului şi sudului.

 În urmă nu cu mulţi ani, fabulosul Jordi Savall a dedicat un întreg album, care a generat ecouri entuziaste, Istanbulului muzical reprezentat de Dimitrie Cantemir, reamintindu-ne, pe de o parte, ce legături încă ignorate ne duc într-acolo, pe de altă parte - că Turcia a fost un pol de putere culturală, chiar dacă altfel decât creştină.

 În ultimele decenii, Turcia revine în forţă pe teren cultural, impunând elite adoptate cu entuziasm de Europa: Orhan Pamuk, laureat cu Nobel, contruieşte lumi incredibile din imaginarul Bosforului, iar Nuri Bilge Ceylan vrăjeşte şi el iubitorii celei de-a şaptea arte cu simfonii ale imaginii poetice. Ei bine, în acest peisaj se integrează şi marele pianist Fazil Say, care revine în Festivalul "Enescu", pentru un recital solo la Ateneu, în data de 4 septembrie 2015 - recital cu casa închisă!

Fazil Say - pianist şi compozitor care şi-a desăvârşit studiile în Germania, va cânta Beethoven şi Chopin la Bucureşti. Vă recomand fără rezerve să-i urmăriţi clipul cu care se deschide site-ul său personal - este cea mai bună pledoarie pentru arta sa pe care o pot face eu.

Luni, 22 iunie 2015, orele 10.30 și 17.05, la "Arpeggio" - pagini de Mozart, Beethoven şi…Fazil Say - cu Fazil Say!