Arhivă : Recomandări
Înapoi
VIDEO. Nicolo Paganini - Fila de calendar, 27 mai
Numele lui Nicolo Paganini - virtuozul a cărui biografie s-a încheiat la Nisa în 27 mai 1840 - se identifică uneia dintre marile legende ale vieții muzicale a secolului XIX. O viață învăluită în aureola unui personaj de scrieri tipic romantice, vrăjindu-și adesea auditoriul, admirația mergând până la ...exaltare! Privit de cei care îl ascultau în lumina specifică lumânărilor vremii, Paganini le apărea și mai palid, iar trăsăturile pregnante ale figurii sale au oferit - dincolo de incredibila sa virtuozitate violonistică - încă un argument pentru a-i fi atribuite ... conotații "mefistofelice"! De altfel, asemenea povești l-au însoțit și după ce s-a stins (suferind de cancer laringian) la nici măcar 58 de ani, căci fiului său nu i s-a permis să îi îngroape trupul în cimitir...
Paganini - un virtuoz cu aptitudini dincolo de posibilitățile firești ale unui om...O imagine pe care a amplificat-o și pentru a crește faima aparițiilor sale în public, o realitate sonoră pe care știința modernă o atribuie și unor date medicale (violonistul ar fi suferit de Sindromul Marfan care ar explica mobilitatea fantastică a articulațiilor degetelor lui...) Paganini - un interpret greu de definit și astăzi...
Și cum să nu fie astfel catalogat autorul celor 24 de Capricii pentru vioară solo, publicate prima dată în 1820 ca op.1, deși au fost compuse începând din primii ani ai veacului 19! Aceste studii ce aduc în prim plan, pe rând, diferite problematici de tehnică violonistică au rămas și astăzi o veritabilă piatră de încercare pentru oricare instrumentist, fiind și o ispită pentru mulți creatori care s-au inspirat sau chiar au prelucrat tematica lui Paganini (Liszt, Rahmaninov, Szymanowski, Lutoslawski pentru a nu pomeni decât câteva nume...) Cu o dedicație inițială către "toți artiștii", Capriciile ar fi primit mai târziu din partea creatorului lor - fiecare în parte - trimiteri precise la adresa unuia dintre violoniștii la modă în epocă... Sunt citate mențiunile notate de Paganini pe un volum al său...
Născut în 1782 la Genova în familia unui interpret amator al mandolinei, Niccolo Paganini a fost îndrumat întâi de părintele său, apoi de maestrul capelei de la Catedrala San Lorenzo din orașul său natal; a apărut în public de la 11 ani, a fost apoi trimis să studieze la Parma și - la vârsta de 15 ani - a efectuat un prim turneu de concerte pe teritoriul actual al Italiei. Banii câștigați de timpuriu i-au oferit nu numai independență ci și...pericole: jocurile de noroc i-au grevat adesea existența cu datorii mari (a ajuns chiar să își pună vioara în gaj), iar pasiunea pentru ele l-a îndemnat să investească totul mai târziu într-un cazino, afacere care i-a risipit definitiv averea.
Povestea vieții lui Nicolo Paganini s-a derulat între idile și patimi, între traseele marilor turnee europene efectuate după 1825 și perioade de stabilitate, cu atribuții legate de anumite orașe. Se cunoaște ecoul concertelor sale la Viena în 1828, la Paris, la Londra, apoi în alte orașe din Anglia și Scoția, dar se știe mai puțin despre epoca în care a fost angajat ca director al muzicii la Piombino de către sora lui Napoleon Bonaparte. Din acei ani datează și Sonata "Napoleone"pentru vioară și orchestră, dedicată în 1807 sărbătoririi conducătorului francez. A fost prima lucrare scrisă pentru a fi interpretată ... doar pe coarda SOL a viorii și au mai urmat și altele, printre care și "Sonata a preghiera" pentru vioară și chitară! Sunt raritățile pe care vi le propune Fila de calendar în 27 mai, la "Arpeggio", de la 11,30.