Bun găsit, dragi ascultători! Popasul nostru în lumea muzicii lui Serghei Prokofiev continuă astăzi cu cea de-al doilea Concert pentru pian şi orchestră. A fost scris, la fel ca primul Concert, despre care am vorbit data trecută, în timpul studiilor la Conservatorul din St. Petersburg, în 1913, iar prima audiţie a avut loc în acelaşi an, cu Prokofiev însuşi solist, provocând un adevărat scandal. Din sală se auzea: "Asemenea muzică te poate scoate din minţi!", "Am venit aici de plăcere! Până şi pisicile de pe acoperiş fac muzică mai bună!" Nu fusese de altfel primul scandal muzical al anului 1913 - trecuseră doar câteva luni de la premiera lucrării lui Stravinski "Ritualul primăverii".

În Concertul nr.2 în sol minor pentru pian şi orchestră, Prokofiev a dorit o muzică de o profunzime sporită faţă de primul Concert, deşi solicită o şi mai mare virtuozitate. Are patru părţi şi aţi ascultat, de la începutul primeia dintre ele, o temă lirică a pianului, singura de acest fel din întreaga lucrare.

Celelalte 3 părţi ale Concertului nr.2 pentru pian de Prokofiev oferă foarte puţine variaţii de tempo, deoarece niciuna dintre ele nu este lentă. Partea a 2-a, Scherzo, este pentru pianist un perpetuum mobile, colorat de orchestră.

Partea a 3-a, Intermezzo, este un marş feroce, pe alocuri grotesc al orchestrei, pe o linie repetitivă în bas, sugerând o Passacaglia.

Finalul Concertului nr.2 de Prokofiev, Allegro tempestoso, aduce o opoziţie a forţelor, o bătălie înte pian şi orchestră.

Cu ultimele pagini din Concertul nr.2 în sol minor pentru pian şi orchestră de Serghei Prokofiev se încheie astăzi Ghidul melomanului începător. Fragmentele au fost interpretate de Yuja Wang, având alături Orhestra Simon Bolivar din Venezuela, condusă de Gustavo Dudamel.